înotător

română

Etimologie

Din a înota + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨ.no.tə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înotător
Singular Plural
Masculin înotător înotători
Feminin înotătoare înotătoare
Neutru înotător înotătoare
  1. care înoată, care știe să înoate.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
înotător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înotător înotători
Articulat înotătorul înotătorii
Genitiv-Dativ înotătorului înotătorilor
Vocativ înotătorule înotătorilor
  1. persoană, ființă care înoată, care știe să înoate.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.