pilotaj
română
Etimologie
Din franceză pilotage.
Pronunție
- AFI: /pi.lo'taʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului pilotaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pilotaj | pilotaje |
| Articulat | pilotajul | pilotajele |
| Genitiv-Dativ | pilotajului | pilotajelor |
| Vocativ | pilotajule | pilotajelor |
- faptul de a conduce o navă, o aeronavă, o locomotivă în calitate de pilot; pilotare; știința și tehnica acestei conduceri.
- încetinire a mersului unui vehicul aerian sau terestru din cauza unor condiții speciale (porțiuni periculoase ale traseului, intrări în porturi, vizibilitate scăzută etc.).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.