pieptănătură

română

Etimologie

Din a pieptăna + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /pjep.tə.nə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pieptănătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pieptănătură pieptănături
Articulat pieptănătura pieptănăturile
Genitiv-Dativ pieptănăturii pieptănăturilor
Vocativ pieptănătură pieptănăturilor
  1. fel de aranjare a părului; coafură, frizură.
  2. operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc.
  3. (concr.) totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul fibrelor textile.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.