peniță

română

Etimologie

Din pană + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /pe'ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
peniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ peniță penițe
Articulat penița penițele
Genitiv-Dativ peniței penițelor
Vocativ peniță penițelor
  1. diminutiv al lui pană; penișoară.
  2. placă de metal, mică și concavă, terminată printr-un vârf despicat, care, montată sau atașată la un toc sau stilou, folosește pentru a scrie cu cerneală.
  3. numele a două specii de plante erbacee cu flori alburii, care cresc în ape adânci, stătătoare sau lin curgătoare (Myriophyllum spicatum și verticillatum).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.