particulier

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie particulier, care provine din franceză veche particulier < latină particularis („particular”).

Înrudit cu catalană particular, italiană particolare, portugheză particular, română particular și spaniolă particular.

Pronunție

  • AFI: /paʁ.ti.ky.lje/
  •  Audiofișier


Adjectiv


Declinarea adjectivului
particulier
Singular Plural
Masculin particulier particuliers
Feminin particulière particulières
  1. particular
    La volonté générale doit l'emporter sur les volontés particulières.
  2. propriu
    Il a une habitation particulière.
  3. distinct, ciudat
    Je vais vous apprendre une aventure très particulière.
    Un esprit particulier.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

  • particule

Locuțiuni


Substantiv

particulier m., particuliers pl.

  1. particular
    On ne doit pas préférer l'intérêt d'un particulier à l'intérêt de toute une nation.
  2. (înv.) quidam

Sinonime

Antonime

  • 1: entreprise

Cuvinte derivate

  • particulière

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.