observa
| Vezi și : observă |
română
Etimologie
Pronunție
- (fără asimilare) AFI: /ob.serˈva/
- (cu asimilare) AFI: /op.serˈva/
Verb
| Conjugarea verbului observa | |
| Infinitiv | a observa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
observ |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să observe |
| Participiu | observat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a băga de seamă, a remarca.
- N-ai observat nici o schimbare?
- a exprima o observație, a constata.
- a atrage cuiva atenția; p.ext. a dojeni, a reproșa.
- a examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta.
- a spiona, a iscodi, a pândi.
- (rar) a respecta legile, obiceiurile etc.
Sinonime
Cuvinte derivate
- inobservabil, neobservabil
- observabil
- observanță
- observare
- observator
- observație, observațiune
Traduceri
a remarca
|
|
Etimologie
Din observa.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru observa.
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.