spiona

română

Etimologie

Din germană spionieren, italiană spionare Confer franceză espionner.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
spiona
Infinitiv a spiona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 spionez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să spioneze
Participiu spionat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a culege în mod clandestin informații secrete privitoare la un alt stat și a le transmite altui stat.
  2. (v.tranz. refl. recipr.) a (se) iscodi, a (se) pândi în scopul de a raporta cuiva cele aflate.
  3. (v.tranz. refl. recipr.) a (se) privi, a (se) urmări pe furiș.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.