obscur

română

Etimologie

Din franceză obscur < latină obscurus.

Pronunție

  • AFI: /ob'skur/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
obscur
Singular Plural
Masculin obscur obscuri
Feminin obscură obscure
Neutru obscur obscure
  1. care nu este străbătut de lumină, lipsit de lumină; întunecos.
  2. (fig.) nedeslușit, nelămurit, neclar, greu de priceput, neînțeles.
  3. (fig.) necunoscut sau puțin cunoscut; de mică importanță; fără merite sau calități deosebite, mediocru.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.