nunțiu

română

Variante

Etimologie

Din italiană nunzio < latină nuntius.

Pronunție

  • AFI: /ˈnun.ʦiu/


Substantiv


Declinarea substantivului
nunțiu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nunțiu nunții
Articulat nunțiul nunțiii
Genitiv-Dativ nunțiului nunțiilor
Vocativ ' '
  1. reprezentant diplomatic al papei de la Roma într-o țară străină.

Sinonime

  • (pol.) legat, nunțiu papal, nunțiu apostolic


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.