nesupunere
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ne.su'pu.ne.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului nesupunere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | nesupunere | nesupuneri |
| Articulat | nesupunerea | nesupunerile |
| Genitiv-Dativ | nesupunerii | nesupunerilor |
| Vocativ | nesupunere | nesupunerilor |
- lipsă de supunere; atitudine, faptă etc. care contravine legii, unor dispoziții etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.