supunere
română
Etimologie
Din a supune.
Pronunție
- AFI: /su'pu.ne.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului supunere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | supunere | supuneri |
| Articulat | supunerea | supunerile |
| Genitiv-Dativ | supunerii | supunerilor |
| Vocativ | supunere | supunerilor |
- acțiunea de a (se) supune și rezultatul ei.
- respect.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.