nebunariță

română

Variante

  • nebunăriță

Etimologie

Din nebun + sufixul -ariță.

Pronunție

  • AFI: /ne.bu'na.ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nebunariță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nebunariță nebunarițe
Articulat nebunarița nebunarițele
Genitiv-Dativ nebunariței nebunarițelor
Vocativ nebunariță nebunarițelor
  1. (bot.; pop.) măselariță.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.