nebunire

română

Etimologie

Din nebuni.

Pronunție

  • AFI: /ne.bu'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nebunire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nebunire nebuniri
Articulat nebunirea nebunirile
Genitiv-Dativ nebunirii nebunirilor
Vocativ nebunire, nebunireo nebunirilor
  1. acțiunea de a nebuni și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.