înnebunitor

română

Etimologie

Din a înnebuni + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ne.bu.ni'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înnebunitor
Singular Plural
Masculin înnebunitor înnebunitori
Feminin înnebunitoare înnebunitoare
Neutru înnebunitor înnebunitoare
  1. care te faceînnebunești; exasperant.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.