mustră

Vezi și : mustra

română

Variante

Etimologie

Din poloneză musztra, maghiară mustra.

Pronunție

  • AFI: /ˈmus.trə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mustră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mustră mustre
Articulat mustra mustrele
Genitiv-Dativ mustrei mustrelor
Vocativ mustră mustrelor
  1. (înv. și pop.) exercițiu militar; instrucție; manevră.


Traduceri

Etimologie

Confer mostră.

Pronunție

  • AFI: /'mus.trə/


Substantiv

  1. formă alternativă pentru mostră.

Etimologie

Din mustra.

Pronunție

  • AFI: /ˈmus.trə/
  • AFI: /musˈtrə/ (forma de perfect simplu)


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru mustra.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru mustra.
  3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru mustra.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru mustra.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.