mucări
română
Etimologie
Din muc + sufixul -ări.
Pronunție
- AFI: /mu.kəˈri/
Verb
| Conjugarea verbului mucări | |
| Infinitiv | a mucări |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
mucăresc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să mucărească |
| Participiu | mucărit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (reg.) a reteza mucul unei lumânări care fumegă.
- (v.tranz.) a reteza vârful unor tulpini, al unor inflorescențe.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.