mosor

română

Etimologie

Din turcă masura, sârbocroată mosur.

Pronunție

  • AFI: /mo'sor/


Substantiv


Declinarea substantivului
mosor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mosor mosoare
Articulat mosorul mosoarele
Genitiv-Dativ mosorului mosoarelor
Vocativ mosorule mosoarelor
  1. piesă cilindrică de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele în formă de discuri, pe care se înfășoară ață, fire de mătase, sârmă etc.; (p.ext.) piesa împreuna cu firele înfășurate pe ea.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.