mocirlă

română

Etimologie

Din bulgară мочило (močilo).

Pronunție

  • AFI: /mo'ʧir.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mocirlă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mocirlă mocirle
Articulat mocirla mocirlele
Genitiv-Dativ mocirlei mocirlelor
Vocativ mocirlă mocirlelor
  1. apă stătătoare (de mică întindere) provenită din ploi, revărsări etc. și plină de mâl, de noroi; loc mlăștinos, noroios; noroi, mâl.
  2. (fig.) decădere morală; mediu decăzut din punct de vedere moral.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.