mischievous

engleză

(English)

Etimologie

Din anglo-normandă meschevous < franceza veche meschever.

Pronunție

  • AFI: /'mɪstʃəvəs/


Adjectiv

mischievous (comp. more mischievous, sup. most mischievous)

  1. dăunător, vătămător, rău
  2. răutăcios, răuvoitor, neastâmpărat, obraznic
    Matthew had a twin brother called Edward, who was always mischievous and badly behaved.

Sinonime

Cuvinte derivate

  • mischievously
  • mischievousness

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.