mintă

Vezi și : mință, minta

română

Etimologie

Confer mentă.

Pronunție

AFI: /ˈmin.tə/

Substantiv

formă alternativă pentru mentă.

Anagrame

minat
nămit

Etimologie

Din minți.

Verb

forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru minți.
forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru minți.

Sinonime

1-2: (înv. și pop.) mință

Referințe

DEX '98 via DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.