milan

Vezi și : Milan, Milán, Milàn

română

Etimologie

Din franceză milan, care provine din provensală veche milan < latină populară *milanus. Inevitabil din latină milvinus < milvus („milan”).

Pronunție

  • AFI: /mi'lan/


Substantiv


Declinarea substantivului
milan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ milan milani
Articulat milanul milanii
Genitiv-Dativ milanului milanilor
Vocativ milanule, milane milanilor
  1. (ornit.) (Elaninae, din famila Accipitridae) pasăre răpitoare de zi din regiunile calde și temperate, cu coada ca a rândunicii, care vânează insecte din zbor.

Paronime

Vezi și


Traduceri

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din provensală veche milan < latină populară *milanus. Inevitabil din latină milvinus < milvus („milan”).

Pronunție

  • AFI: /mi.lɑ̃/


Substantiv

milan m., milans pl.

  1. (ornit.) milan

Sinonime

  • (ornit.) chauche-poule

Cuvinte compuse

Referințe





occitană

(occitan)

Etimologie

Din provensală veche milan < latină populară *milanus. Inevitabil din latină milvinus < milvus („milan”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

milan m.

  1. (ornit.) milan
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.