meișor

română

Etimologie

Din mei + sufixul -șor.

Pronunție

  • AFI: /me.i'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
meișor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ meișor meișori
Articulat meișorul meișorii
Genitiv-Dativ meișorului meișorilor
Vocativ meișorule meișorilor
  1. (bot.) numele a trei plante erbacee din familia gramineelor:
    1. (Milium effusum) plantă cu rădăcina târâtoare și florile de culoare verde-deschis sau violetă; mei-pădureț.
    2. (Panicum sanguinale sau Digitaria sanguinalis) plantă cu frunze păroase și flori violacee, alcătuind spice așezate ca niște degete.
    3. (Panicum capillare) mei mărunt.

Sinonime

  • Milium effusum: (bot.) (reg.) mei-pădureț, mei-sălbatic
  • Panicum sanguinale: (bot.) (reg.) mohor-roșu
  • Panicum capillare: (bot.) mei mărunt

Cuvinte apropiate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.