meșterie

română

Etimologie

Din meșter + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /meʃ.te'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
meșterie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ meșterie meșterii
Articulat meșteria meșteriile
Genitiv-Dativ meșteriei meșteriilor
Vocativ meșterie meșteriilor
  1. (înv. și reg.) meserie; (p.gener.) profesiune.
  2. măiestrie, pricepere, îndemânare.
  3. însușire (ascunsă) a unui obiect.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.