maramă

română

Variante

Etimologie

Din turcă mahrama.

Pronunție

  • AFI: /ma'ra.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
maramă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ maramă marame
Articulat marama maramele
Genitiv-Dativ maramei maramelor
Vocativ maramă maramelor
  1. fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum național (lăsând capetele să atârne până aproape de pământ); ștergar.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.