măturea

română

Etimologie

Din mătură + sufixul -ea, -ică.

Pronunție

  • AFI: /mə.tuˈre̯a/


Substantiv


Declinarea substantivului
măturea
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măturea măturele
Articulat mătureaua măturelele
Genitiv-Dativ măturelei măturelelor
Vocativ măturea măturelelor
  1. diminutiv al lui mătură.
  2. mătură mică pentru periat hainele.
  3. (la pl.; în forma măturele) plantă erbacee albă și păroasă din familia compozitelor, cu tulpina ramificată și cu floarea compusă, de culoare roz (Centaurea jurineifolia).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.