măsurător

română

Etimologie

Din a măsura + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /mə.su.rə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
măsurător
Singular Plural
Masculin măsurător măsurători
Feminin măsurătoare măsurătoare
Neutru măsurător măsurătoare
  1. (rar) care măsoară; cu care se măsoară.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
măsurător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măsurător măsurători
Articulat măsurătorul măsurătorii
Genitiv-Dativ măsurătorului măsurătorilor
Vocativ măsurătorule măsurătorilor
  1. persoană care măsoară ceva; (spec.) lucrător care efectuează operații de măsurare.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
măsurător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măsurător măsurătoare
Articulat măsurătorul măsurătoarele
Genitiv-Dativ măsurătorului măsurătoarelor
Vocativ măsurătorule măsurătoarelor
  1. nume dat unor obiecte care servesc la măsurat.
  2. compas sau instrument folosit pentru a măsura sau a verifica dimensiunile interioare sau exterioare ale unui obiect.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.