compas

română

Etimologie

Din franceză compas, confer germană Kompass.

Pronunție

  • AFI: /kom'pas/


Substantiv


Declinarea substantivului
compas
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ compas compasuri
Articulat compasul compasuri
Genitiv-Dativ compasului compasurilor
Vocativ ' '
  1. instrument pentru trasarea cercurilor regulate de diferite mărimi sau pentru măsurarea distanțelor pe desene.
  2. instrument de orientare, format dintr-o cutie cu un cadran, în mijlocul căruia se află un ac magnetic, care indică direcția nord-sud; busolă.

Sinonime

  • (TEHN.) circumferențiar
  • (TEHN.) (reg.) capră, cercălâu, pas, pasnic, pășari, țărcălan, (Transilv.) țărcălău
  • compas forestier v. clupă
  • compas giroscopic v. girodirecțional
  • busolă.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.