mère

Vezi și : mere, Mere, merë, -mere

franceză

Etimologie

Din franceză medie mere, care provine din franceză veche medre, mere < latină mater („mamă”), din proto-italică *mātēr.

Înrudit cu catalană mare, italiană madre, occitană maire, portugheză mãe, madre și spaniolă madre.

Pronunție

AFI: /mɛʁ/
Audio^fișier

Substantiv

mère f., mères pl.

mamă

Sinonime

(argou, fam.) daronne, génitrice, (fam.) maman

Cuvinte derivate

mémère

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

cuvinte apropiate

immatriculation
immatriculer
maternaliser
maternel
maternellement
materner
materniser
maternité
matriarcal
matriarcat
matriçage
matricaire
matrice
matricer
matricide
matriciel

matricite
matriculaire
matriculation
matriculer
matriculier
matrilinéaire
matrilinéarité
matrimonial
matrimonialement
matrimonialité
matrimoniomane
matrimoniomaniaque
matrimoniomanie
matrimonium
matronal
matrone

Hipernime

parent

Omofone

maire
mer

Expresii

à père avare, enfant prodigue, à mère avare, galant escroc
eau mère
l'oisiveté est la mère de tous les vices
la nécessité est mère de l'invention
prudence est mère de sûreté
ta mère

Vezi și

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.