matrice

română

Etimologie

Din latină matrix ~cis.

Pronunție

  • AFI: /ma'tri.ʧe/


Substantiv


Declinarea substantivului
matrice
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ matrice matrice
Articulat matricea matricele
Genitiv-Dativ matricei matricelor
Vocativ ' '
  1. (matematică) sistem de numere grupate într-un tablou dreptunghiular care are un anumit număr de coloane, linii sau rânduri.
  2. (logică) tabel reprezentând valoarea de adevăr a unui enunț pe baza valorii de adevăr a elementelor sale componente.
  3. (anatomie) cavitate internă a aparatului genital feminin în care se dezvoltă embrionul; mitră; uter.
  4. (biologie) partea fundamentală, nediferențiată a citoplasmei, a cromozomilor etc.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.