locuitoare

română

Etimologie

Din locuitor.

Pronunție

  • AFI: /lo.ku.i'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
locuitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ locuitoare locuitoare
Articulat locuitoarea locuitoarele
Genitiv-Dativ locuitoarei locuitoarelor
Vocativ locuitoareo locuitoarelor
  1. persoană care are domiciliul obișnuit într-un loc determinat (într-un oraș, într-o regiune, într-o țară etc.).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.