limbuție
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /lim'bu.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului limbuție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | limbuție | limbuții |
| Articulat | limbuția | limbuțiile |
| Genitiv-Dativ | limbuției | limbuțiilor |
| Vocativ | limbuție | limbuțiilor |
- înclinare, tendință de a vorbi mult și fără rost; vorbărie, flecăreală, locvacitate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.