vorbărie

română

Etimologie

Din vorbă + sufixul -ărie.

Pronunție

  • AFI: /vor.bə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
vorbărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vorbărie invariabil
Articulat vorbăria invariabil
Genitiv-Dativ vorbăriei invariabil
Vocativ vorbărie invariabil
  1. vorbă multă, fără rost; pălăvrăgeală, trăncăneală, sporovăială, flecăreală, taifas.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.