izbire
română
Etimologie
Din a izbi.
Pronunție
- AFI: /iz'bi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului izbire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | izbire | izbiri |
| Articulat | izbirea | izbirile |
| Genitiv-Dativ | izbirii | izbirilor |
| Vocativ | izbire | izbirilor |
- acțiunea de a (se) izbi și rezultatul ei; lovire.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.