inimioară

română

Etimologie

Din inimă + sufixul -ioară.

Pronunție

  • AFI: /i.niˈmjo̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
inimioară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ inimioară inimioare
Articulat inimioara inimioarele
Genitiv-Dativ inimioarei inimioarelor
Vocativ inimioară inimioarelor
  1. diminutiv al lui inimă; inimucă, inimuță.
  2. mistrie mică, ascuțită, folosită la netezirea formelor de turnătorie.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.