inimucă
română
Etimologie
Din inimă + sufixul -ucă.
Pronunție
- AFI: /i.ni'mu.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului inimucă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | inimucă | inimuci |
| Articulat | inimuca | inimucile |
| Genitiv-Dativ | inimucii | inimucilor |
| Vocativ | inimucă | inimucilor |
- (rar) inimioară.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.