individă

română

Etimologie

Din individ.

Pronunție

  • AFI: /in.divi.də/


Substantiv


Declinarea substantivului
individă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ individă individe
Articulat individa individele
Genitiv-Dativ individei individelor
Vocativ individo individelor
  1. persoană privită ca unitate distinctă față de alte persoane.
  2. (peior.) persoană necunoscută, suspectă sau vrednică de dispreț.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.