indice de refracție

română

Etimologie

Din indice + de + refracție.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

indice de refracție

  1. (fiz.) mărime optică ce caracterizează materialele transparente, definită ca raportul dintre sinusurile unghiurilor de incidență și cele de refracție ale unei raze de lumină care pătrunde din vid în mediul respectiv.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.