imperiu

română

Etimologie

Din latină imperium.

Pronunție

  • AFI: /imˈpe.rju/


Substantiv


Declinarea substantivului
imperiu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ imperiu imperii
Articulat imperiul imperiile
Genitiv-Dativ imperiului imperiilor
Vocativ imperiule imperiilor
  1. stat monarhic care are în frunte un împărat; împărăție.
  2. teritoriu cuprinzând un stat dominant (marea metropolă) și posesiunile lui coloniale.

Locuțiuni

  • Sub imperiul... = dominat, influențat de..., determinat de...


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.