metropolă

română

Etimologie

Din franceză métropole.

Pronunție

  • AFI: /me'tro.po.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
metropolă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ metropolă metropole
Articulat metropola metropolele
Genitiv-Dativ metropolei metropolelor
Vocativ metropolă metropolelor
  1. nume dat marilor orașe ale lumii (de obicei capitale de state).
  2. oraș sau stat antic, considerat în raport cu coloniile sale.
  3. stat considerat în raport cu coloniile sale.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.