hobo

Vezi și : hóbo

engleză

(English)

Etimologie

Origine incertă. Poate o formă contrasă a lui ho, boy sau cuvântul dialectal hawbuck („bădăran, mitocan”).

Pronunție

  • AFI: /ˈhəʊbəʊ/


Substantiv

hobo, pl. hobos sau hoboes

  1. vagabond, hoinar, derbedeu
    He never felt like settling down so he became a hobo at heart.
  2. (lucrător) sezonier
  3. (peior.) cerșetor, leneș, puturos

Sinonime

Cuvinte derivate

  • hobohemia
  • hoboism

Cuvinte compuse

  • hobo spider
  • hobo stove


Verb


Conjugarea verbului
to hobo
Infinitiv to hobo
Prezent simplu
pers. 3 sg.		 hobos
Trecut simplu hoboed
Participiu trecut hoboed
Participiu prezent hoboing
  1. (uneori peior.) a vagabonda, a hoinări
    Joe idly hoboed through half the country till he realized hoboing never gets you anywhere in life.

Anagrame

  • Boho

Referințe




neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din franceză hautbois.

Pronunție

  • AFI: /ɦoːˈboː/
  •  Audiofișier


Substantiv


Declinarea substantivului
hobo
m. Singular Plural
Substantiv hobo hobo's
Diminutiv hobootje hobootjes
  1. (muz.) oboi
  2. vagabond, hoinar, derbedeu

Sinonime

  • 2: landloper, zwerver

Cuvinte derivate

  • hoboïst

Hipernime

  • aerofoon
  • blaasinstrument
  • muziekinstrument

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.