hipercorectitudine

română

Etimologie

Din hiper- + corectitudine.

Pronunție

  • AFI: /hi.per.ko.rek.ti'tu.di.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
hipercorectitudine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hipercorectitudine hipercorectitudini
Articulat hipercorectitudinea hipercorectitudinile
Genitiv-Dativ hipercorectitudinii hipercorectitudinilor
Vocativ hipercorectitudine hipercorectitudinilor
  1. (lingv.) greșeală de limbă care constă în folosirea de forme hipercorecte, datorită efortului conștient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.