gufo

esperanto

(Esperanto)

Etimologie

Din italiană gufo.

Pronunție

  • AFI: /ˈgu.fo/


Substantiv

gufo, pl. gufoj

  1. huhurez




italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie gūfo < de origine imitativă.

Pronunție

  • AFI: /'ɡu.fo/


Substantiv

gufo m., gufi pl.

  1. bufniță

Cuvinte derivate

  • gufare

Cuvinte compuse

  • gufo comune
  • gufo delle nevi
  • gufo reale
  • gufo sghignazzante

Etimologie

Derivat regresiv din gufare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru gufare.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.