gospodărie
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /gos.po.də'ri.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului gospodărie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gospodărie | gospodării |
| Articulat | gospodăria | gospodăriile |
| Genitiv-Dativ | gospodăriei | gospodăriilor |
| Vocativ | gospodărie | gospodăriilor |
- totalitatea bunurilor care constituie averea (imobilă a) unui locuitor, îndeosebi a unui țăran (și a familiei sale); casă.
- unitate formată dintr-o locuință și din persoanele (înrudite) care o locuiesc, trăind în comun; persoanele (înrudite) care locuiesc împreună, având buget comun și valorificând în comun bunurile dobândite prin munca lor.
- activitate casnică (a gospodinei); menaj.
- (ieșit din uz) unitate de producție agricolă, de prestări de servicii etc. (de stat, cooperatistă sau particulară).
- conducere, administrare a unui bun, a unei instituții (publice) etc.; instituție sau ansamblu de instituții care asigură această conducere, administrare.
- Gospodărie comunală.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.