frăguliță
română
Etimologie
Din fragă + sufixul -uliță.
Pronunție
- AFI: /frə.gu'li.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului frăguliță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | frăguliță | frăgulițe |
| Articulat | frăgulița | frăgulițele |
| Genitiv-Dativ | frăguliței | frăgulițelor |
| Vocativ | frăguliță | frăgulițelor |
- (pop.) frăguță.
- (bot.) (Adoxa moschatellina) mică plantă erbacee cu flori galbene-verzui, cu miros slab de mosc.
Sinonime
- 1: frăgușoară, frăguță
- 2: (bot.) (reg.) moscușor
Cuvinte apropiate
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.