fief

română

Etimologie

Din franceză fief.

Pronunție

  • AFI: /fiˈef/


Substantiv


Declinarea substantivului
fief
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fief fiefuri
Articulat fieful fiefurile
Genitiv-Dativ fiefului fiefurilor
Vocativ fiefule fiefurilor
  1. (în evul mediu) feudă; drept de proprietate asupra unei feude.
  2. (fig.) zonă de influență absolută sau preponderentă.
    Fief electoral.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.