expertă

română

Etimologie

Din expert.

Pronunție

  • AFI: /eks'per.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
expertă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ expertă experte
Articulat experta expertele
Genitiv-Dativ expertei expertelor
Vocativ experto expertelor
  1. persoană care posedă cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; specialistă de mare clasă.
  2. (spec.) persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat sau de părțile interesate pentru a face o expertiză.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.