expertiză

română

Etimologie

Din franceză expertise.

Pronunție

  • AFI: /eks.per'ti.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
expertiză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ expertiză expertize
Articulat expertiza expertizele
Genitiv-Dativ expertizei expertizelor
Vocativ expertiză expertizelor
  1. cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei.
  2. (concr.) raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.