excedent

română

Etimologie

Din franceză excédent < latină excedens, excedentis.

Pronunție

  • AFI: /eks.ʧe'dent/


Substantiv


Declinarea substantivului
excedent
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ excedent excedente
Articulat excedentul excedentele
Genitiv-Dativ excedentului excedentelor
Vocativ excedentule excedentelor
  1. cantitate care depășește o anumită limită, care rămâne după satisfacerea tuturor necesităților; surplus, prisos.
  2. sumă, cantitate, valoare cu care încasările, veniturile sau resursele depășesc plățile, nevoile, cheltuielile sau consumul.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.