cheltuială
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /kel.tu'ja.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cheltuială | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cheltuială | cheltuieli |
| Articulat | cheltuiala | cheltuielile |
| Genitiv-Dativ | cheltuielii | cheltuielilor |
| Vocativ | cheltuială | cheltuielilor |
- faptul de a cheltui; (concr.) bani cheltuiți.
- consum de mijloace materiale, de muncă, energie etc. pentru satisfacerea unor nevoi, a unor obligații etc.
- (în contabilitate; la pl.) rubrică dintr-un registru în care se trec sumele cheltuite.
Cuvinte compuse
Expresii
- Cu(sau pe) cheltuiala cuiva = cu mijloace bănești oferite de altcineva
- Bani de cheltuială = bani destinați cheltuielilor curente
- A se pune pe cheltuială = a cheltui mult (și nerațional)
- A băga(sau a pune pe cineva) la cheltuială = a face (pe cineva) să cheltuiască bani mulți
- (fam.) A da cuiva de cheltuială = a bate pe cineva
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.