estuar

română

Etimologie

Din franceză estuaire < latină aestuarium.

Pronunție

  • AFI: /es.tuˈar/


Substantiv


Declinarea substantivului
estuar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ estuar estuare
Articulat estuarul estuarele
Genitiv-Dativ estuarului estuarelor
Vocativ estuarule estuarelor
  1. gură largă, în formă de pâlnie, în zona de vărsare a unor fluvii mari, pe țărmurile afectate de maree puternice.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.